iul. 24

La ce, cum si cat poate servi crowdfunding-ul cauzei mass-media?

De Viorel Nistor

Chestiunea fundamentală este dacă publicul trebuie și e bine să se implice financiar în realizarea de produse jurnalistice, iar dacă, da, atunci în ce fel. Înainte de a căuta un răspuns mai elaborat la aceste întrebări, realitatea furnizează, la îndemână, o variantă simplă, convingătoare, imediată și foarte pragmatică. Așa ceva încă nu s-a văzut în mass-media și este o formulă ce îmbină jurnalismul independent cu crowdfunding-ul. Astfel, Newspryng este o platformă englezească de informare, recent lansată, care are drept obiectiv promovarea jurnalismului independent și a  celui colaborativ, trecând prin crowdfunding. Ca și concept, fiecare articol publicat în www.newspryng.co.uk  este prevăzut cu un sistem integrat de donare în josul paginii, astfel încât cititorul are posibilitatea, în premieră absolută,  de a efectua plăti în contul autorului direct și imediat după lecturarea articolului. Scopul acestui sistem este de a permite jurnaliștilor de tip freelancers, pasionați și talentați, să fie recompensați în mod nemijlocit pentru munca lor. Cheia este că se bazează pe venituri de la cititori, renunțând a difuza publicitate pe site, încercând în felul acesta să scape de ceea ce se cheamă „dependența publicitară”, concentrându-se numai și numai pe calitatea articolelor. Această versiune a site-ului are și valoare de test, în paralel, tot printr-o campanie de crowdfunding, găzduită de cunoscuta platformă Indiegogo, fiind în desfășurare un plan de dezvoltare a site-ului și a altor posibilități de plată. Chiar dacă pare, la prima vedere, o formă comercială de a face presă, în fond, acest nou concept se poate dovedi o formulă rapidă, modernă și eficientă, eliberând  actul jurnalistic efectiv de o încărcătură birocratică, instituțională, de multe ori restrictivă și care alterează libertatea de exprimare.

Crowdfunding-ul pe bază de proiect

Crowdfunding-ul este acel procedeu de finanțare prin care banii necesari unei investiții, unei idei, unei inițiative sau unui proiect provin de la o mulțime de oameni în urma unei campanii de promovare realizate, de obicei, prin intermediul rețelelor de socializare. Mulțimea atrasă de acea propunere este informată prin intermediul unui film de prezentare și poate subscrie suma care dorește utilizând platforma de crowdfunding-ul. În schimbul acelor bani și în funcție de cantitatea lor, oamenii, publicul pot să considere că au făcut o donație, pot să primească o recompensă, sunt acceptați la luarea deciziilor sau pot să devină co-proprietari ai afacerii. Cu aplicare în mass-media, crowdfunding-ul pe bază de proiect este urmarea unei inițiative personale, într-o formulă non-profit, prin care cititorii interesați donează diverse sume de bani pentru realizarea unor proiecte jurnalistice punctuale (investigații jurnalistice). Jurnalistul american Greg Palast a inființat o fundație non-profit care strânge fonduri și permite jurnaliștilor care fac aceste anchete să rămână independenți. În aceeași formula a finanțării pe proiecte distincte marile platforme de crowdfunding (cum sunt Indiegogo sai Kickstarter) au reușit să finanțeze anchete serioase, prin strângerea unor sume de sute de mii de dolari. Spre deosebire de cele două mari platforme generaliste de crowdfunding, există și platforme dedicate exclusiv mass-media, cum era și newspryng. Indie Voices, de exemplu, are drept scop îmbunătățirea peisajului media din țările în curs de dezvoltare, finanțând și admițând doar materiale bine documentate, serioase, reprezentative, care să servească de model. Sistemul funcționează și aici pe bază de donații de la „investitorii sociali”, existenți peste tot în lume, dar și prin împrumuturi fără dobândă sau cu dobândă redusă sau prin cumpărarea de acțiuni pentru un anumit proiect media, de exemplu, un film. O altă platformă pentru media este Inkshares, cu o gamă mai largă de articole, dar având în comun concepția privind articolele bine documentate. Prin prezervarea drepturilor de autor, aceste materiale lor fi publicate și în altă parte.

Crowdfunding pe bază de abonament

Finanțarea pe proiect are avantajul uni(ci)tății și al relativei facilități în a convinge publicul, dar are și dezavantaje, cum ar fi cazul campaniilor de presă sau investigațiilor de durată, care nu pot fi acoperite în acest fel. Nevoia de continuitate și de sustenabilitate a fost rezolvată prin introducerea conceptului de abonament plătit de cititori. Este cazul platformei Beacon Reader, ce caută abonați susținători permamenți ai proiectelor jurnalistice. În timp ce un proiect normal de crowdfunding reușește numai dacă este adunată o sumă minimă de bani, o campanie de crowdfunding Beacon Reader reușește în cazul în care un anumit număr de oameni (în mod normal, 25-100), se angajează să plătească 5 dolari pe lună pe o bază continuă, în schimbul unui acces continuu la subiectele site-ului, dar, de asemenea, la toate celelalte articole de pe site. Acest abonament asigură resursele necesare pentru funcționarea întregului site și activitatea întregului colectiv. Cea mai mare parte (70%) din banii de abonamente revin jurnaliștilor, dar o parte sunt rezervați pentru a acorda bonusuri de calitate pentru cele mai citite subiecte. Modelul de finanțare cu abonament a fost îmbrățișat și de Uncorevage, pornind de la marginalizarea crescândă a jurnalismul de investigație și vizează, în mod explicit, site-urile profesionale ale  jurnaliștilor de investigație. Ca și Beacon Reader, scopul acestuia este de a stabili o bază de abonați pentru jurnaliști, dar spre deosebire de acesta, ambiția este de a crea o "redacție deschisă", care oferă o suită de servicii esențiale, cum ar fi soluții  de verificare, de editare, de asistență juridică și tehnologică.

Modelul „cooperativa de credit”

În modelele de crowdfunding discutate până acum, „mulțimea” era concepută ca niște cititori care doresc să susțină financiar jurnalismul de calitate. În cel de-al treilea model propus, publicului îi revine un rol mai important în procesul de producere al materialelor jurnalistice. În cazul platformei Contributoria, statutul de membru conferă mai multe drepturi și posibilități: acela de a obține finanțarea pentru diverse subiecte propuse, de a susține financiar articolele altora și de a oferi sfaturi editoriale celor pe care îi susții financiar. Astfel, organizația creată capătă statutul unei „cooperative de credit”, în care membrii se susțin reciproc, atât financiar, cât și editorial. Subiectele propuse pentru a fi realizate sunt discutate în comun și votate de membrii înainte de a fi date în lucru. Fiecare utilizator al platformei se află într-o dublă ipostază, aceea de beneficiar de finanțare, pentru subiectele proprii, și de furnizor de finanțare, pentru subiectele celorlalți membri. Acest model, într-adevăr unul foarte evoluat, are semnele lui de întrebare, deoarece, dreptul de a deveni membru nefiind îngrădit, platforma va aduna laolaltă jurnaliști, cititori, editori etc. Pe de altă parte, nu e sigur dacă cotizațiile membrilor vor fi suficiente sau vor trebui completate cu sponsorizări externe. Nici colaborarea între membrii platformei, verificarea reciprocă a informațiilor, de exemplu, nu e sigură, căutându-se mijloace de stimulare a acestui tip de colaborare. În aceste date, conceptul Contributoria  are atributele unui experiment.

Comentarii

Lasa un comentariu